Cosmin Dumitrescu, diplomat de carieră, a fost numit consul al României la Castellón în urmă cu trei luni, el activând înainte în cadrul Consulatului din Roma.

Dumitrescu susţine că îi place oraşul Castellón şi că admiră foarte mult caracterul amabil şi deschis al oamenilor de aici. Între primele sale obiective se numără intensificarea relaţiilor economice între Castellon şi România şi stimularea convieţuirii dintre cele două culturi, ca exemplu de integrare la nivel european.

“Dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale la nivel bilateral, care au crescut considerabil în ultimii ani, este principala mea provocare în calitate de consul al României în Castellon“, a spus Dumitrescu. El a mai adăugat că, “într-o reuniune la Camera de Comerţ cu oameni de afaceri din Castellon, aceştia s-au arătat foarte interesaţi să investească în agricultura din România, datorită accesului la fonduri europene şi a experienţelor pozitive din acest sector“.

Noul consul al României la Castellón a mai precizat că, anul viitor, intenţionează să organizeze un Forum Economic, pentru a pune în contact investitori din cele două ţări.

Totodată, el a mai adăugat că, printre obiectivele sale pentru 2012, sunt “dezvoltarea schimburilor culturale şi sprijinul comunităţii române din toată Comunitatea Valenciană”; (aceasta numără în prezent circa 160.000 de persoane, dintre care 56.000 locuiesc în Castellon).

8.000 de români şomeri în Castellon
“Românii suferă din cauza crizei economice la fel ca orice altă comunitate de cetăţeni din UE. Aproximativ 8.000 de români din Castellon (5.000 de femei şi 3.000 de bărbaţi) sunt şomeri. Există familii care au trei sau patru membri şi în care doar unul are un loc de muncă.

Nu avem statistici precise cu privire la numărul românilor care au preferat să se întoarcă în ţară, definitiv sau temporar, însă Institutul spaniol de Statistică susţine că, în ultimii trei ani, 11.000 de români au plecat din Comunitatea Valenciană. Un lucru este clar: “nici nu mai vin alţi români încoace în această perioadă“, a explicat Dumitrescu.

La întrebarea despre felul în care evaluează restricţia pe piaţa muncii aplicată românilor de la 22 iulie, Dumitrescu a răspuns diplomat: “Măsurile de restricţie ale accesului cetăţenilor români pe piaţa muncii nu are caracter discriminatoriu şi reprezintă o excepţie temporară de la aplicarea principiului liberei circulaţii a muncitorilor. Sperăm să fie reevaluată măsura chiar înainte de finalul anului 2012. Din fericire, în Comunitatea Valenciană numărul cetăţenilor români afectaţi direct de această restricţie nu este foarte mare”.

“Suntem popoare înfrăţite, cu aceeaşi moştenire istorică”
Dumitrescu consideră că românii s-au integrat foarte bine în comunitatea locală din Castellon şi susţine că nu a primit plângeri cu privire la modelul de integrare a acestora.

“Dovadă este faptul că majoritatea copiilor români vorbesc perfect valenciana“, a spus Dumitrescu, care a mai precizat că “trebuie să avansăm cu demersurile de convalidare a studiilor efectuate în România şi este necesar să scoatem în evidenţă şi mai mult acţiunile şi reuşitele comunităţii române din provincie, pentru a construi o percepţie publică pozitivă”.

În încheiere, Consulul român la Castellón a vorbit despre asemănările dintre spanioli şi români: “Suntem popoare înfrăţite, cu aceeaşi moştenire istorică. Suntem latini şi vorbim limbi romanice, avem acelaşi temperament, aceleaşi aspiraţii şi interese similare“.

Numărul imigranţilor şomeri din provincia Castellón este de 16.909, reprezentând 30% din totalul persoanelor rămase fără loc de muncă. Cu toate că nu se întrevede o ameliorare rapidă asituaţiei în Spania, imigranţii nu pleacă în ţările de origine. La nivel naţional, şomajul printre străini se ridică la 14,78%.

Responsabila pentru Imigraţie din cadrul sindicatului UGT, Lledó Vivas, a explicat că aceste cifre sunt rezultatul “stagnării anumitor sectoare economice, cum ar fi cel al construcţiilor, unde s-a asimilat cu prepoderenţă mână de lucru străină”.

Pe categorii de activitate, şomerii provin din următoarele sectoare:
43% din servicii,
31,36% din sectorul edilitar,
11,9% din industrie,
10,44% nu aveau un loc de muncă nici înainte,
3,81% din agricultură.

Străinii rezistă în Spania, în ciuda condiţiilor aspre şi a perspectivelor sumbre
Cu toate acestea, străinii nu se dau bătuţi şi, deocamdată, nu se înregistrează un exod spre ţările de origine, cum era de aşteptat. Vivas a mai adăugat că imigranţii sunt hotărâţi să rămână atâta timp cât vor putea supravieţui, întrucât “Spania oferă un indice mai bun de calitate a vieţii”.

Pe aceeaşi linie, sociologul Escuder Thomas a declarat că “majoritatea refuză să plece, pentru că aici (n.r. în Spania) pot supravieţui: beneficiază de asistenţă medicală şi de şcoli publice pentru educaţia copiilor”.

Reprezentanta sindicaliştilor a remarcat totodată că principala sursă de venit pentru “a supravieţui”, pentru majoritatea imigranţilor, este munca la negru. Astfel, “mulţi dintre străinii din zonă muncesc doar pentru mâncare şi chirie”, dar, cu toate acestea, refuză să se întoarcă în ţările de origine.

Acestea sunt doar câteva dintre minciunile adunate în pliantul grupării xenofobe Plataforma x Catalunya (Platforma pentru Catalunya) (PxC), un document ce a avut drept scop convocarea unei manifestări în sprijinul PxC în localitatea Sant Adrià de Besòs. Aici, 10% din cei 35.000 de locuitori sunt imigranţi.

Acest manifest, care a fost deja prezentat Tribunalului pentru Minori, cu ajutorul grupării CIU, arată foarte clar poziţia pe care se situează PxC faţă de tema imigraţiei în Catalunya şi care nu pare să pălească nici în faţa Art. 510 din Codul Penal, care prevede pedepse de la 1 la 3 ani împotriva celor care “provoacă discriminare, ură şi violenţă împotriva anumitor grupuri, din cauza pertenenţei lor la o etnie, rasă sau naţionalitate”.

Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi în cazul persoanelor care răspândesc astfel de mesaje “cunoscând conţinutul lor fals sau depreciativ faţă de realitatea existentă”.

Consilierul PxC în Sant Adrià, Menchu Martí, a declarat că fluturaşul a ajuns la ei “pe linie de partid” şi a recunoscut că nu deţine date exacte pentru susţinerea afirmaţiilor apărute acolo, “din cauza Primăriei”, care nu îi “îngăduieşte accesul la anumite documente”.

“Luptăm pentru a nu dispărea”
Robert Hernando, secretarul general al PxC, şi Martí au asigurat că au primit plângeri din partea locuitorilor de pe Bulevardul Plajei, unde urma să se deschidă o moschee.

Potrivit vecinilor care au denunţat acest act, în pliantul PxC se afirma că acest local urma să provoace “degradarea cartierului, probleme de convieţuire, nesiguranţă şi un şoc cultural brutal”, într-un context în care “identitatea locuitorilor, care dăinuieşte de secole, s-ar putea vedea ameninţată”. Nu în ultimul rând, pliantul conţine fraze de genul “Luptăm ca să un dispărem”.

Totodată, în fluturaş, se asigură că “Fiii maurilor acaparează toate ajutoarele în şcoli”, pe când datele oficiale arată că, în Sant Adrià, anul trecut s-au oferit 684 de burse de studii, dintre care doar 37 (adică 5,4%) au fost primite de elevii străini. Mai mult decât atât, din cele 80 de locuri la grădiniţele publice, doar 9 (11%) au fost ocupate de copiii imigranţilor din localitate.

În pliant se mai adaugă că “este inadmisibil ca musulmanii să primeasca ajutoare de la stat pentru plata chiriei”, deşi Agenţia Catalană a Locuinţelor a declarat, ulterior, că acetse ajutoare se oferă în funcţie de venitul cetăţenilor, nu de naţionalitatea sau religia acestora.

Ce indică, însă, realitatea
Un studiu elaborat de Fundación La Caixa şi publicat în luna mai a acestui an, arăta că, în prezent, imigranţii contribuie mai mult decât primesc la Asigurările Sociale: ei reprezintă 12,2% faţă de populaţia iberică, insă absorb numai 6,8% din serviciile sociale, 6,1% din cheltuielile pentru educaţie şi 5,1% din cele pentru sănatate.

Legat de acest ultim aspect, guvernul local catalan, Generalitat, a adăugat că nu este adevărat faptul că imigranţii au dreptul la medicamente gratuite: străinii care locuiesc în Spania merg la medic pe jumătate faţă de autohtoni, iar consumul de produce farmaceutice, este, pe de altă parte, cu 41% mai mic decât cel al spaniolilor.

PxC pune, de asemenea, pe seama imigranţilor, faptul că “nu plătesc impozitele şi nici nu sunt obligaţi să îndeplinească nórmele comerciale”, în cazul în care au negoţuri. Potrivit legisleţiei în vigoare, muncitorii străini trebuie să fie la zi cu plata impozitelor şi a datoriilor la Fisc pentru a le fi reînnoite permisele de muncă – deci un alt neadevăr.

Datele stratistice arată, de asemenea, că imigranţii nu le “fură” slujbele ibericilor, cum se spune în pliantul PxC: în perioada 2006-2010 în Barcelona şomajul a crescut cu 71% în rândul spaniolilor şi cu 236% în cel al străinilor.

Aceasta un este prima dată când Tribunalele catalane cercetează propaganda desfăşurată de PxC. La alegerile locale din luna mai au fost denunţate mai multe afişe electorale care incitau la ură rasială.

MINCIUNILE PXC:

Las mentiras de PxC
“No puede ser que los musulmanes…
 … reciban ayudas paramedicamentos gratis,mientras que los de casa los hemos de pagar”.
 … sean contratados antes que los autóctonos del pueblo”.
 … tengan prioridad para elegir plazas en los colegios, mientras que a nosotros nos asignan plazas lejos de casa”.
 … que tienen negocios no paguen impuestos como los demás ni se les obligue a cumplir las normas”.
 … nos metan una mezquita oratorio en el barrio”.

La nivelul întregii Comunităţi Valenciene românii sunt pe locul doi ca număr, după elevii spanioli.

Ministerul Educaţiei spaniol a publicat recent datele legate de ponderea elevilor străini în anul şcolar care tocmai s-a încheiat. Potrivit raportului oficial, Castellón are un număr dublu de elevi străini faţă de restul Spaniei.

Astfel, dintr-un total de 95.900 de cursanţi, 14.813 au fost străini. Aproape jumătate dintre aceştia (7.000 de elevi) provin din ţări ale Uniunii Europene, în mare proporţie din România.

La nivelul întregii comunităţi însă (Castellón, Valencia şi Alicante), cifrele relevă o supriză: dacă în Castellón elevii români reprezintă majoritatea printre străini, totuşi la nivelul Comunităţii Valenciene primul loc este ocupat de marocani.

Numărul descendenţilor din părinţi magrebieni este de 13.378, în timp ce fiii românilor stabiliţi în această comunitate sunt în număr de12.153, urmaţi, la mică distanţă, de ecuadorieni, cu 11.275 de elevi.

Astazi, 10 martie 2011, primarul Gabriel Boriga, impreuna cu de alte oficialitati dambovitene, se va afla intr-o vizita de lucru in orasul spaniol Castellón de la Plana.

Edilul-sef al Targovistei se va intalni cu omologul sau spaniol, Alberto Fabra, pentru reluarea discutiilor de infratire a celor doua orase. Pe agenda de lucru a primarului dambovitean figureaza si o reuniune cu Prefectul Provinciei, Antonio Lorenzo, precum si o intalnire cu oameni de afaceri spanioli, la sediul Camerei de Comert din Castellón.

Scopul acestei intalniri este realizarea de contacte si schimburi de informatii, in vederea cunoasterii reciproce si a stabilirii de relatii comerciale intre agentii economici din cele doua comunitati.

Intalnire cu targovistenii, la sediul Biroului de Reprezentare al Consiliului Judetean Dambovita
Tot astazi, primarul municipiului Targoviste, Gabriel Boriga, se va intalni cu concetatenii sai stabiliti in provincia Castellón si in special in localitatea Castellón de la Plana.

Dambovitenii care doresc sa intre in dialog cu edilul lor sunt asteptati la ora 17.00, la sediul Biroului de Reprezentarea Consiliului Judetean Dambovita, situat in Castellón de la Plana, Ronda Mijares, numarul 112, Entresuelo.

Mai multe informatii:
Telefon: 964.06.06.25
Sediul Biroului de Reprezentare Dambovita
Castellón de la Plana
Ronda Mijares, nr. 112, Entresuelo.
(Orar 9:00 – 15:00).

Cercetatorii din cadrul Grupului de Inginerie a Reziduurilor (INGRES) din cadrul UJI au evaluat eficienta celor patru tipuri de deseuri ce se pot colecta in mediul urban cu o populatie de peste 50.000 de locuitori.

Ei au constatat ca, in cel mai bun caz, se realizeaza o colectare a 45% din cantitatea totala de hartie si carton si doar 20% din cea a ambalajelor usoare. Ambele cantitati reprezinta un procentaj foarte mic, comparat cu obiectivele minime legale.

Legislatia spaniola stipuleaza colectarea a cel putin 60% din hartia si cartonul consumat, in vederea reciclarii, 60% din cantitatea de sticla, 50% din cea de metale si 22,5% din plasticul generat de ambalajele produselor. Insa, potrivit studiului de la UJI, doar colectarea sticlei depaseste limitele minime impuse de lege.

Fiecare persoana genereaza zilnic 1,43 kg de reziduuri
Studiul INGRES mai reflecta si faptul ca fiecare persoana genereaza zilnic 1,43 kg de reziduuri , iar distanta dintre containere ii determina pe cetateni sa decida ce anume recicleaza si ce nu.

De pilda, in orasele in care s-a observat un grad mare de reciclare a ambalajelor s-a constatat, de asemenea, ca distanta dintre containere si locuinte este cuprinsa intre 25 si 30 de metri, adica la indemana tuturor cetatenilor.

Patru moduri de colectare a deseurilor
In functie de oras si de comunitatea autonoma, in Spania exista patru moduri de colectare a deseurilor: hartie si carton, sticla, ambalaje usoare si deseuri (incluzand cele organice), fiecare cu cate un tip de container special:

hartie si carton: container albastru
sticla: container verde
ambalaje: container galben
deseuri (incluzand cele organice): pubele gri, acoperite.

“Colectarea hartiei la punctele special amenajate (containere albastre) ajunge, in cel mai bun caz, la 45%, desi distanta minima de amplasare a containerelor fata de locuinte este de 80 de metri. In cazul ambalajelor usoare, procentul scade la jumatate (20%), iar acest procentaj mic, sub limite, se mentine si in cazul metalelor si a plasticului”, a aratat Antonio Gallardo, profesor si cercetator in cadrul UJI.

Catalunya, un model de reciclare, cu 5 tipuri de containere distincte
Cercetatorii considera ca cel mai bun model de reciclare este, in prezent, cel din Catalunya, unde exista cinci moduri de colectare a deseurilor menajere.

Diferenta consta in faptul ca deseurile casnice sunt impartite si ele in doua categorii, materia organica fiind aruncata separat fata de alte deseuri ce pot rezulta din activitatea zilnica.

Sursa articol: Noticies UJI

Conform declaraţiilor delegatului pe probleme de Economie, Miguel Angel Villanueva, treizeci de inspectori avizaţi de Primăria Madridului vor vizita 1.800 de magazine, pe durata perioadei de reduceri, în această comunitate.

În 2010, din cele 2.060 de magazine inspecţionate, între lunile ianuarie şi martie, 25% prezentau nereguli, cea mai frecventă fiind cea legată de anunţarea reducerilor generale, când, de fapt, era redus doar preţul a mai puţin de jumătate din produse (10,3% dintre magazine).

8,8% dintre magazine nu aveau afişată perioada reducerilor, iar 6,9% nu specificau preţul anterior al produselor şi nici cel al produselor expuse în vitrine (4,9%).

În 6% dintre magazinele inspecţionate, cumpărătorii nu puteau identifica foarte uşor produsele cărora li s-au aplicat reducerile, 6,7% nu precizau costul retuşărilor la haine, iar 5,8% nu dispuneau de registru de reclamaţii.

30 de inspectori pentru 1.800 de magazine
Villanueva a precizat că, în perioada reducerilor din Comunitatea Madrid, treizeci de inspectori vor vizita 1.800 de magazine, pentru a verifica toate aspectele legate de aplicarea normelor legale.

Anterior acestei operaţiuni, Primăria capitalei spaniole a transmis managerilor acestor magazine un comunicat în care se specifică toate condiţiile care trebuie îndeplinite, reamintindu-li-se că “un produs cu preţ redus nu înseamnă un articol deteriorat”.

Clienţilor, li se aduce la cunoştinţă, de asemenea, şi faptul că “o reducere de preţ nu este o reducere a drepturilor cumpărătorilor, nici a calităţii produselor sau a termenului de garanţie pe care acesta îl are în mod normal”.

Pentru cumpărătorii care se confruntă cu probleme legate de calitatea produselor achiziţionate, Biroul Municipal de Informare a Consumatorului (Gran Via, 24, Madrid) , sediile OMIC (aflat în fiecare din cele 21 de districte ale capitalei) sau telefonul 001 stă la dispoziţie pentru înregistrarea oricărei nereguli.

(Sursa: 20minutos.es)

1 Decembrie va fi sărbătorit şi de către Asociaţia Imigranţilor din Europa de Est (AIPE), care va susţine o manifestare similară, la ora 19.00.

O nefericită eroare medicală a curmat viaţa unei fetiţe duminica trecută, la Spitalul Arquitecto Marcide din localitatea Ferrol. Din neatenţie, personalul sanitar i-a administrat nou-născutei un medicament ce fusese prescris, de fapt, pentru mama sa. Acesta, i-a fost injectat micuţei după doar câteva ore după naştere, ceea ce i-a provocat un stop cardiac.

Purtătorul de cuvânt al spitalului a declarat că această întâmplare nefericită “a fost un accident pe care centrul medical şi-l asumă”.

Fetiţa care avea să-şi piardă viaţa la doar câteva ore după venirea sa pe lume, a fost născută pe cale naturală sâmbătă seara, fără niciun fel de complicaţie la naştere. Copilul a cântărit puţin peste 3 kilograme şi era prima fiică a familiei şi prima naştere pentru mama sa, în vârstă de 29 de ani.

În vederea opririi unei hemoragii, mamei i-a fost prescrisă ergotamină, un medicament destul de frecvent după naştere. Din greşeală, însă, medicamentul, un vasoconstrictor, i-a fost administrat micuţei. Deşi cadrele medicale şi-au dat seama aproape imediat de eroarea produsă, iar bebeluşul a fost transportat de urgenţă la secţia de terapie intensivă, acesta a suferit un stop cardio-respirator, pierzându-şi viaţa la abia 24 de ore după naştere.

Mama micuţei este încă internată în spital si atât ea, cât şi tatăl copilului şi rudele acestora primesc ajutor din partea unui psiholog, pentru a se recupera după pierderea suferită.

Reprezentanţii spitalului au explicat, într-o conferinţă de presă, că “sunt absolut consternaţi de această tragedie” şi că întreaga echipă medicală a secţiei de ginecologie şi pediatrie a spitalului îşi asumă această eroare.

Centrul medical nu a dorit să dezvăluie numele persoanei care i-a injectat medicamentul nou-născutului, deoarece în momentul administrării injectabilului, în salon se aflau trei medici, o asistentă, moaşa şi o rudă a micuţei, iar medicamentul se afla pe o tavă, în căruciorul pe care se transportă de obicei medicamentele, fără niciun indiciu privind persoana căreia trebuia să i se administreze.