Acest ajutor regulat dat forţei de muncă germane de către cetăţenii altor ţări, atraşi de posibilitatea găsirii unui post avantajos, ar trebui să se asocieze unei politici corecte destinate prelungirii vârstei de pensionare şi a facilitării condiţiilor de intrare în câmpul muncii a persoanelor care au copii în îngrijire, din rândul populaţiei autohtone, a mai adăugat Bundesbank.

Se caută persoane calificate profesional
Germania a prevăzut prelungirea vârstei de pensionare până la 67 de ani şi face eforturi pentru a atrage în fiecare an cât mai mulţi imigranţi, în special persoane calificate, ca de pildă ingineri, informaticieni sau infirmiere ori asistente medicale.

Această ţară şi-a deschis porţile pentru 177.300 de imigranţi doar anul trecut, majoritatea dintre ei provenind din Europa Centrală şi de Est. Această cifră înseamnă o creştere cu 2,6% faţă de anul 2010, fiind şi cea mai mare din ultimii 15 ani.

Germania deţine, în prezent, 10,6 milioane de imigranţi, în cadrul unei populaţii totale de 81,7 milioane, potrivit recensământului din 2010, elaborat de Institutul Federal de Statistică Destatis.

Natalitatea în declin, media de vârstă în creştere
Cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii din lume şi cu o vârstă medie dintre cele mai mari, demografia reprezintă, pentru Germania, o bombă cu ceas ce poate exploda în scurt timp, punând în pericol creşterea sa economică şi sistemul financiar public.

Previziunile demografice indică o medie de vârstă de 65 de ani de 20% în rândul populaţiei din 2012 şi de 34% în 2060.

Sporirea numărului de imigranţi este necesară nu numai pentru a compensa actuala scădere a populaţiei, ci şi pentru a se putea menţine creşterea productivităţii economice, investiţiile la nivel înalt şi înaltul grad de inovaţie şi progres tehnologic al întregii ţări, a mai raportat Bundesbank.

Se pare că investitorii nu au încredere în Spania. La doar două zile după prezentarea Bugetelor de Stat, prima de risc a crescut la nivelele de dinaintea sosirii lui Mariano Rajoy la Palatul Moncloa, bursa a înregistrat scăderi, iar Trezoreria a avut dificultăţi în plasarea datoriei publice.

Primul pachet de reforme lansat de Executivul popularilor la câteva zile după preluarea puterii, a fost completat marţi de Bugetele Generale cele mai austere aleSpaniei, din toată perioada democraţiei. Acestea au ca obiectiv reducerea deficitului public la 5,3% din PIB, doar în acest an. Deocamdată nici unele, nici altele nu par a fi suficiente.

Ajustările propuse de guvernul iberic nu satisfac pieţele, care continuă să aştepte noi reforme, după cum a indicat ieri Mario Draghi, preşedintele BCE, iar neîncrederea s-a instalat deja în rândurile investitorilor. Acest fapt a provocat ca dobânzile datoriei spaniole să crească ieri la licitaţia de bonuri a Trezoreriei.

Spania, singura mare economie europeană care se va menţine în recesiune şi în 2013
Prima de risc a crescut cu 24 de puncte (adică 7%), ajungând la 390 de puncte de bază, un nivel similar celui din săptămâna de dinaintea sosirii lui Rajoy la Moncloa.

Unii analişti, precum cel al Societe General, Suki Mann, avertizează că prima de risc a Spaniei ar putea creşte şi mai mult, asta pentru că “încrederea în capacitatea Spaniei pentru gestionarea echilibrului dintre austeritate şi creştere se înrăutăţeşte”.

Rezultatele proaste de pe piaţa de datorii au avut efect imediat şi asupra Bursei. În Spania, Ibex 35 a pierdut 2,09% şi se situează la nivele similare celor din luna septembrie 2011.

Previziuni pesimiste
Previziunile Standard and Poor’s, conform cărora economia spaniolă va fi singura dintre marile economii ale UE care va continua în recesiune şi în 2013, nu au ajutat nici ele.

In acelaşi spirit, Citi avertiza săptămâna trecută că Spania ar putea fi nevoită să accepte un ajutor de la UE, considerand că bugetele de stat sunt insuficiente pentru reducerea deficitului public sub 6,3%.

Banca Central Europeană nici nu pare să cumpere datorii din ţările periferice, dar nici nu transmite mesaje de calm, cerând ajustări salariale în ţările care au pierdut competitivitate.

Ambele publicaţii afirmă că prezenţa suveranului la reuniunea lunară a Consiliului Întreprinzătorilor pentru Competitivitate (CEC) a avut loc în urma invitatiei lansate de Palatul Zarzuela şi a fost organizată de şeful Casei Regale, Rafael Spottorno, în colaborare cu preşedintele Telefonica, Cesar Alierta.

CEC, creat în februarie 2011, este formată din preşedinţii celor mai mari 17 companii iberice: Telefonica, El Corte Ingles, Mango, Grupo Barceló, Banco Santander, Acciona, La Caixa, BBVA, Inditex, Grupo Planeta, Mapfre, ACS, Ferrovial, Havas Media Group, Mercadona, Iberdrola şi Repsol, precum şi Institutul Afacerilor de Familie.

De la reuniune a lipsit doar preşedintele Repsol, Antonio Brufau, care şi-a motivat absenţa prin problemele pe care compania sa le întâmpină în Argentina.

Regele Juan Carlos – interesat de perspectiva economică a celor mai importante firme spaniole
Comentariile regelui au avut loc la dineul de după reuniune, în care întreprinzătorii spanioli i-au expus suveranului obiectivele lor de stimulare a competitivităţii şi a creşterii economiei spaniole, care au şi dus la crearea Consiliului CEC.

Monarhul spaniol şi-a exprimat din nou îngrijorarea pentru situaţia economică şi a locurilor de muncă, solicitându-le celor prezenţi informaţii şi opinii cu privire la perspectiva companiilor lor, precum şi evoluţia locurilor de muncă, aşa cum o prognozează fiecare în propria-i firmă.

Potrivit cifrelor furnizate de Biroul European de Statistică (Eurostat), acest procent reprezintă o scădere de unsprezece ori mai mare decât media UE, de doar 1%.

Potrivit cifrelor oferite de Eurostat, sectorul construcţiilor a scăzut în nouă state ale UE şi a crescut în şase. Concret, Spania se situează pe locul al treilea în privinţa scăderii producţiei din sector, după Portugalia (-11,9%) şi Slovenia (-19,7%), conform datelor ce oferă o comparaţie a ultimilor doi ani.

Producţia construcţiilor în Zona Euro a scăzut cu 1,4% în ianuarie în termeni interanuali, în timp ce în întreaga UE scăderea a fost de 1%.

La polul opus, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Polonia (34,2%), România (14,9%) şi Suedia (7,3%).

Construcţiile de clădiri au înregistrat o scădere de 0,9% în Eurozonă şi s-a redus cu 0,8% în Europa celor 27 de state; în acelaşi timp, construcţiile de inginerie civilă au înregistrat scăderi de 1,7%, respectiv 1,4%.

Comparând situaţia ultimelor luni, producţia construcţiilor din Zona Euro a scăzut cu 0,8% în ianuarie, faţă de decembrie, în timp ce în UE27 aceasta a scăzut cu 4,1%.

Aceeaşi producţie a crescut în opt state şi a scăzut în şapte. Spania, la rândul său, a înregistrat în ianuarie o scădere în sectorul construcţiilor de 3,5%, faţă de luna decembrie 2011.

Cele mai mari scăderi lunare au fost observate în Cehia (20,1%), Marea Britanie (13,8%) şi Italia (7,8%), în timp ce cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Slovenia (17,4%), Germania (4,3%) şi Portugalia (2,5%).

Spania este una din cele trei ţări din Europa care a înregistrat cea mai mare scădere a indicelor economiilor. Alături de România, unde 74% din locuitori şi-au redus capacitatea de a face economii, acelaşi fenomen s-a produs şi în Italia.

Astfel, din cauza incertitudinii economiei spaniole şi a creşterii ratei şomajului la peste 22%, 64% dintre spanioli au fost nevoiţi să-şi reducă economiile. Chiar şi aşa, 24% dintre spanioli afirmă că nu le-a fost afectată situaţia financiară de criză, procent care creşte la 52% în Olanda şi 48% în Germania.

Ce indică sondajul ING?
Sondajul, care dezvăluie informaţii referitoare la comportamentul de economii şi cheltuieli pe un eşantion de peste 20.000 de consumatori din 19 ţări din întreaga lume, arată, totodată, că spaniolii sunt cel mai puţin satisfăcuţi de nivelul economiilor lor: 48% dintre spanioli se declară nemulţumiţi, faţă de doar 8% dintre luxemburghezi, 9% dintre polonezi şi 14% dintre francezi.

Între cauzele scăderii economiilor, 41% dintre spanioli afirmă că poziţia financiară le-a fost slăbită din cauza preţurilor – care cresc mai repede decât salariul, în timp ce 36% susţin că de vină este pierderea locului de muncă.

Noua reformă a muncii, cea de-a doua reformă “structurală” în mai puţin de doi ani, va fi pusă în practică într-un moment în care şomajul spaniol se află la cote istorice, cu aproape 5,3 milioane de şomeri, reprezentând 22,58% din populaţia activă, potrivit raportului EPA, dar şi cu o puternică tendinţă de creştere.

Vicepreşedinta Guvernului iberic, Soraya Saenz de Santamaria, a explicat, după aprobarea reformei în Consiliul Miniştrilor, că aceasta îşi doreşte să “contribuie la impulsionarea angajărilor, la încheierea de contracte pe perioadă nedeterminată”, caută “să flexibilizeze” condiţiile de muncă în companii, pentru a evita concedierile şi “luptă” împotriva economiei subterane.

La rândul său, ministrul Muncii, Fatima Banez, a asigurat populaţia din Peninsulă că reforma a fost luat în calcul “cetăţenii care se află în şomaj şi mai ales tinerii, care acum nu au nicio oportunitate de angajare”.

Concedierile vor fi “mai ieftine”
Prin noile măsuri, va dispărea contractul pe perioadă nedeterminată obişnuit cu o indemnizaţie de 45 de zile plătite pentru fiecare an lucrat. Noua indemnizaţie va fi de 33 de zile pe an lucrat şi cu un total de 24 de luni începând de acum pentru toate contractele (chiar dacă compensaţiile acumulate nu se anulează retroactiv).

Concedierile “pe motive obiective”, care specificau o indemnizaţie acordată angajatului disponibilizat de 20 de zile plătite pentru fiecare an de vechime, se vor aplica doar când compania a înregistrat pierderi “ale veniturilor sau vânzărilor” timp de trei trimestre consecutiv (9 luni).

Formarea profesională a fost inspirată din modelul german
Principala noutate a noii reforme a muncii este institutirea unui fond de formare profesională, asemănător cu Fondul de Asigurări Sociale, ce va “însoţi” angajatul pe durata întregii vieţi. În plus, acesta va avea dreptul la 20 de ore de formare profesională în cadrul companiei, plătite de angajator.

Sistemul dual este inspirat din modelul utilizat în Germania, unde parte din formarea profesională a muncitorului se realizează în cadrul companiilor.

Noutăţile impuse de noua reformă:
Agenţiile de plasare a forţei de muncă spaniole vor colabora cu serviciile publice de plasare a forţei de muncă, în “plasarea” angajaţilor. Până acum fostul INEM (Biroul Forţelor de Muncă) reuşea să găsească un loc de muncă doar unui procent foarte mic de şomeri (de aproximativ 3%).

Executivul a creat un nou contract pe perioadă nedeterminată pentru IMM-urile cu mai puţin de 50 de angajaţi, care va avea o deducere fiscală de 3.000 de euro pentru angajarea tinerilor sub 30 de ani.

În plus, orice angajat va putea să “compatibilizeze” 25% din prestaţiile pentru şomaj cu noul salariu, în timp ce companiei angajatoare i se poate deduce 50% din cheltuielile cu angajatul, timp de un an.

Totodată, managerii companiilor publice vor avea o indemnizaţie de concediere de şapte zile pentru fiecare an lucrat şi până la 6 salarii compensatorii.

La 10 ani de la introducerea euro, preţurile sunt cu 48% mai mari
“Să bei o bere, să mergi la un film sau să-ţi cumperi o casă, totul este mai scump cu moneda care ne-a băgat în Europa dar, la schimb, ne-a golit buzunarele”, susţine OCU. Organizaţia a mai precizat că pâinea s-a scumpit cu 81% decât în 2001, în timp ce preţul ouălor a crescut cu 114%. Laptele e mai scump cu 48%, orezul cu 45% şi uleiul de măsline cu 33%, printre alte alimente de bază.

În privinţa locuinţelor, metrul pătrat al unei case la mâna a doua a crescut de la 328.923 pesetas (1.973 euro) la 3.507 euro, în Madrid (însemnând o crestere de 78%), potrivit portalului imobiliar Idealista.com. Metrul pătrat de locuinţă nouă s-a scumpit şi el cu 66%, ajungând la 2.419 euro.

Potrivit OCU, acum este momentul “pentru a face bilanţul”, dat fiind că nici UE, nici euro, nu trăiesc cele mai bune momente, ele confruntându-se cu una dintre cele mai grave crize financiare, dar şi cu numeroase zvonuri despre inevitabila întoarcere la monedele naţionale anterioare euro, ca de pildă pesetas, mărci, franci sau lire.

Servicii mai scumpe, tehnologie mai ieftină
Transporturile, la rândul lor, s-au scumpit în aceşti ultimi 10 ani. Trenul, de pildă, este acum cu 45% mai scump decât în 2002, în timp ce autobuzul costă, în medie, cu 48% mai mult, iar transportul urban a înregistrat o creştere a preţurilor de 58%. În principal, aceasta este o consecinţă a scumpirii combustibililor, cu 82% faţă de perioada dinainte de euro.

Pe de altă parte, tehnologia este singura care s-a ieftinit, dat fiind că televizoarele, sistemele audio şi DVD-playerele azi costă cu 62% mai puţin decât în perioada în care în Spania circula peseta. Camerele video sunt cu 6% mai ieftine, aparatele foto costă cu 72% mai puţin, iar electrocasnicele cu 4%.

Salariile au crescut cu doar 14% de la introducerea euro
În acest context, potrivit Institutului Spaniol de Statistică, salariile au crescut cu doar 14%: în 2002 salariul mediu era de 19.802 euro brut pe an, iar în 2009 (ultimul sondaj publicat) se situa la 22.511 euro.

Potrivit OCU, multe salarii se revizuiesc în funcţie de Indicele Preţurilor de Consum (IPC), deşi variaţia acumulată de acesta între 2002 şi 2011 nu a depăşit 32%, drept pentru care nu reflectă scumpirile generalizate de preţuri de la introducera euro.

“Spaniolii primesc salarii dezumflate, defazate faţă de creşterile de preţuri, dar şi faţă de IPC”, susţine OCU, după ce reaminteşte că, dacă salariul mediu ar fi crescut la fel ca IPC-ul, în 2009 trebuia să fie deja mai mare cu 3.600 de euro pe an.

Ziua Sfinţilor Inocenţi comemorează episodul biblic al uciderii pruncilor mai mici de doi ani, născuţi în Betleem, în vremea lui Iisus, din ordinul regelui Irod.

Această sărbătoare îşi are originile şi într-un alt obicei, laic de data aceasta, ce datează din Evul Mediu, când se celebra preludiul unui carnaval, în cadrul căruia protagonistele erau distracţia fără limite şi desfrânarea.

În timpul carnavalului, totul era permis şi nimeni nu se considera apoi vinovat pentru ceea ce făcea. Sărbătoarea care s-a transmis până astăzi în Spania are tot un sens laic, toată lumea făcând glume pe seama celorlalţi şi întinzându-le câte o capcană.

Una dintre cele mai cunoscute este cea a lipirii unei păpuşi decupate din hârtie, pe spatele unui prieten sau al unui coleg.

În această zi, mass-media va furişa o ştire falsă printre cele pe care le transmite, de obicei descoperită cu uşurinţă de cititori, pentru faptul că este de departe … neverosimilă! A doua zi, publicaţiile vor preciza care a fost ştirea falsă, pentru ca lumea să aibă acces la o informaţie corectă.

Tehnologia avansată din zilele noastre permite tuturor efectuarea de apeluri telefonice sau trimiterea de SMS-uri, prin care să joace o farsă destinatarului.

Cele mai de succes ştiri sunt cele despre contractele pentru sume exagerate, ale cluburilor de fotbal, în special Real Madrid şi Barcelona, iar cel mai bun sfat pentru a nu fi păcăliţi: verificaţi ştirea pe Internet şi … păziţi-vă spatele!

Cosmin Dumitrescu, diplomat de carieră, a fost numit consul al României la Castellón în urmă cu trei luni, el activând înainte în cadrul Consulatului din Roma.

Dumitrescu susţine că îi place oraşul Castellón şi că admiră foarte mult caracterul amabil şi deschis al oamenilor de aici. Între primele sale obiective se numără intensificarea relaţiilor economice între Castellon şi România şi stimularea convieţuirii dintre cele două culturi, ca exemplu de integrare la nivel european.

“Dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale la nivel bilateral, care au crescut considerabil în ultimii ani, este principala mea provocare în calitate de consul al României în Castellon“, a spus Dumitrescu. El a mai adăugat că, “într-o reuniune la Camera de Comerţ cu oameni de afaceri din Castellon, aceştia s-au arătat foarte interesaţi să investească în agricultura din România, datorită accesului la fonduri europene şi a experienţelor pozitive din acest sector“.

Noul consul al României la Castellón a mai precizat că, anul viitor, intenţionează să organizeze un Forum Economic, pentru a pune în contact investitori din cele două ţări.

Totodată, el a mai adăugat că, printre obiectivele sale pentru 2012, sunt “dezvoltarea schimburilor culturale şi sprijinul comunităţii române din toată Comunitatea Valenciană”; (aceasta numără în prezent circa 160.000 de persoane, dintre care 56.000 locuiesc în Castellon).

8.000 de români şomeri în Castellon
“Românii suferă din cauza crizei economice la fel ca orice altă comunitate de cetăţeni din UE. Aproximativ 8.000 de români din Castellon (5.000 de femei şi 3.000 de bărbaţi) sunt şomeri. Există familii care au trei sau patru membri şi în care doar unul are un loc de muncă.

Nu avem statistici precise cu privire la numărul românilor care au preferat să se întoarcă în ţară, definitiv sau temporar, însă Institutul spaniol de Statistică susţine că, în ultimii trei ani, 11.000 de români au plecat din Comunitatea Valenciană. Un lucru este clar: “nici nu mai vin alţi români încoace în această perioadă“, a explicat Dumitrescu.

La întrebarea despre felul în care evaluează restricţia pe piaţa muncii aplicată românilor de la 22 iulie, Dumitrescu a răspuns diplomat: “Măsurile de restricţie ale accesului cetăţenilor români pe piaţa muncii nu are caracter discriminatoriu şi reprezintă o excepţie temporară de la aplicarea principiului liberei circulaţii a muncitorilor. Sperăm să fie reevaluată măsura chiar înainte de finalul anului 2012. Din fericire, în Comunitatea Valenciană numărul cetăţenilor români afectaţi direct de această restricţie nu este foarte mare”.

“Suntem popoare înfrăţite, cu aceeaşi moştenire istorică”
Dumitrescu consideră că românii s-au integrat foarte bine în comunitatea locală din Castellon şi susţine că nu a primit plângeri cu privire la modelul de integrare a acestora.

“Dovadă este faptul că majoritatea copiilor români vorbesc perfect valenciana“, a spus Dumitrescu, care a mai precizat că “trebuie să avansăm cu demersurile de convalidare a studiilor efectuate în România şi este necesar să scoatem în evidenţă şi mai mult acţiunile şi reuşitele comunităţii române din provincie, pentru a construi o percepţie publică pozitivă”.

În încheiere, Consulul român la Castellón a vorbit despre asemănările dintre spanioli şi români: “Suntem popoare înfrăţite, cu aceeaşi moştenire istorică. Suntem latini şi vorbim limbi romanice, avem acelaşi temperament, aceleaşi aspiraţii şi interese similare“.

Într-un discurs susţinut astăzi în Parlamentul german, Merkel a oferit exemplul Tărilor Baltice, Bulgaria şi România, care contribuie la stabilitatea monedei euro fără să primească atât de multă atenţie:

„Este important să ţinem minte problemele cu care se confruntă populaţia în Spania, Portugalia şi mai ales Grecia. Trebuie, de asemenea, să conştientizăm sacrificiile pe care le face populţia statelor din afara zonei euro, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, şi care nu primesc atât de multă atenţie“, a precizat Merkel.

„Deseori nu ne dăm seama de contribuţia pe care populaţia din ţările pe care le-am menţionat o aduce pentru ca moneda euro să fie solidă, stabilă. Polonia a spus întotdeauna cu claritate că este pregătită pentru un angajament important, chiar dacă nu a adoptat încă euro“, a continuat aceasta.

Cancelarul german a mai promis că va face tot posibilul pentru a apăra euro, monedă pe care o consideră mai puternică decât fosta marcă germană. Merkel a avertizat, totuşi, că Europa trebuie să se pregătească pentru un „maraton” dur pentru recâştigarea credibilităţii pierdute pe durata crizei economice.

Angela Merkel a respins din nou ideea emiterii de obligaţiuni comune la nivelul Zonei Euro ca soluţie anticriză, menţionând că astfel de operaţiuni ar încălca prevederile din Constituţia Germaniei.